Realizări în 100 zile și obiective și planuri de viitor

DSC_8764-1948x1300

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, Octavian Apostol, Directorul general al AGEPI, a vorbit despre primele 100 zile în această funcție și primele rezultate obținute. În ce măsură conștientizează persoanele fizice și juridice necesitatea înregistrării obiectelor de proprietate intelectuală, ce partide și-au protejat mărcile, dar și care sunt planurile de viitor aflați în interviul ce urmează.

T.: Dle Director, dețineți deja de patru luni această funcție. Putem vorbi de primele rezultate? Care au fost acestea?

O.A.: În aceste 4 luni, am reușit să obținem rezultate importante, în mare parte datorită echipei, care este una profesionistă. În primul rând, am semnat nota de intrare în vigoare, la 1 noiembrie 2015, a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Organizația Europeană de Brevete (OEB) privind validarea brevetelor europene. Astfel, începând cu 1 noiembrie, solicitanții străini pot să-și valideze cererile de brevet european și brevetele europene pe teritoriul țării noastre, acestea beneficiind de aceleași drepturi și protecție legală ca și brevetele naționale eliberate în Republica Moldova. Astfel, piața autohtonă devine mai deschisă pentru investițiile din exterior.

Un alt eveniment important desfășurat pe parcursul acestei perioade a fost Expoziția Internațională Specializată “INFOINVENT-2015”. Cea de-a XIV ediție a expoziției care a avut loc în perioada 25-28 noiembrie, la Moldexpo, a devenit un adevărat for al creativității, proprietății intelectuale și inovațiilor și o platformă de comunicare dintre cercetători, inventatori, oamenii de creație cu mediul de afaceri din țară.

Totodată, în perioada 23-24 noiembrie, AGEPI a organizat la Chișinău, cu suportul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI), Conferința Internațională Inovațională cu genericul „Inovațiile, Proprietatea Intelectuală și Dezvoltarea Economică”. În cadrul acestui eveniment internațional s-au întâlnit experți din Republica Moldova, OMPI, OEB, din cadrul oficiilor de proprietate intelectuală din România, Spania, Austria și a fost realizat un schimb de cele mai bune practici europene privind rolul proprietății intelectuale pentru dezvoltarea economică a țării, inclusiv transferul de cunoștințe de la cercetare la business, valorificarea inovațiilor și a altor drepturi de proprietate intelectuală în scopul sporirii competitivității produselor și serviciilor pe piață.
DSC_8790-868x1300

T.: Care e situația generală legată de protecția proprietății intelectuale în Moldova? În ce măsură conștientizează persoanele fizice și juridice necesitatea înregistrării obiectelor de proprietate intelectuală?

O.A.: Remarcăm o creștere a interesului mediului economic, dar și a persoanelor fizice, față de proprietatea intelectuală, datorită campaniilor de conștientizare pe care le organizăm. Suntem, însă, conștienți că avem mult de lucru. De exemplu, recent am primit vizita unei delegații a Oficiului de Brevete din Israel. Membrii delegației ne-au informat că înregistrează anual peste 100 de mii de cereri pentru brevetarea invențiilor, în timp ce noi avem în jur de 300. Aici ținem cont de faptul că cele două state sunt comparabile ca număr de populație și teritoriu. Adică, în momentul în care nu există resurse naturale semnificative, nu există ieșire la mare sau alte posibilități în care poți să ai o dezvoltare economică durabilă. Aici, exemplul cel mai relevant este Japonia. În această țară, indicele anual al creșterii numărului de invenții este egal cu indicele de creștere a produsului intern brut. Adică, observăm o legătură direct proporțională între numărul de inovații, invenții și dezvoltarea economică a țării. Noi vom depune toate eforturile necesare și utile să facilităm înregistrarea drepturilor de proprietate intelectuală și să asigurăm o protecție sporită. În egală măsură, trebuie să facem o prioritate din promovarea serviciilor oferite de AGEPI, ca autoritate a statului, și să creștem nivelul de conștientizare.

T.: Care domeniu de activitate e cel mai activ din punctul de vedere al protecției proprietății intelectuale?

O.S.: Desigur, toți au avut contact direct cu o marcă și atunci, domeniul respectiv a devenit imediat interesant și atractiv pentru agenții economici. Astfel, mărcile comerciale alcătuiesc cea mai mare parte a obiectelor de proprietate industrială pentru care se solicită protecție. La AGEPI, din 1993 până în prezent, au fost depuse aproape 118 mii cereri prin care a fost solicitată protecția mărcilor pe teritoriul Republicii Moldova. Aproximativ 41 de mii de cereri au fost depuse pe cale națională, iar aproape 77 de mii pe cale internațională. Înregistrarea mărcii reprezintă un pas important în activitatea oricărui agent economic, deoarece îi oferă acestuia protecție față de concurenți și îi asigură un control asupra produselor sale. Pe de altă parte, marca reprezintă și un garant al calității produselor și serviciilor pentru consumatori.

Cei care investesc câțiva ani într-o afacere ajung să înțeleagă cât de important este să obțină protecția unei mărci. În timp, mărcile au devenit cele mai importante obiecte ale proprietății industriale reprezentând veriga în motorul unei afaceri.

T.: Care e situația cu brandurile cu renume mondial prezente pe piața Moldovei? Manifestă aceste branduri interes din punctul de vedere al protecției pe piața autohtonă sau se limitează la protecția pe care o au la nivel internațional?

O.A.: Străinii depun mai multe cereri de înregistrare a mărcilor comerciale, decât moldovenii. Faptul că sunt mai multe mărci din străinătate nu trebuie privit ca un lucru negativ, deoarece acest fapt ne arată interesul comercianților străini față de piața din Republica Moldova, precum și un grad mai mare de conștientizare a faptului că proprietatea intelectuală este un bun ce necesită a fi protejat. Există o cultură în business și anume ca siguranța în viitor a unei afaceri se bazează pe exclusivitatea obținută prin înregistrare.
DSC_8769-1948x1300

T.: În ce măsură manifestă interes partidele politice pentru înregistrarea denumirilor lor?

O.A.: Acum un an de zile, a fost o avalanșă de cereri, în special în campania electorală. Sigur, există o luptă între partide, între anumite denumiri, pentru a rezerva și avea exclusivitatea la o denumire. Însă, există un obicei la nivel european de a nu fi înregistrate partidele ca marcă comercială. Marca are scopul să diferențieze două produse comerciale, adică, în final, obținerea unui profit, ori partidele politice nu au drept scop obținerea unui profit financiar. Ministerul Justiției înregistrează denumirea lor și ei au dreptul să o folosească. Sunt mai multe cereri, deocamdată fie acestea au fost retrase, fie respinse pe mai multe motive potrivit reglementărilor existente. Important este să se înțeleagă că înregistrarea unei mărci conferă drepturi exclusive la individualizarea unor produse sau servicii, și în măsura în care un partid nu prestează servicii și nici nu produce bunuri, protecția denumirii și logoului acestora se face prin alte mecanisme legale. De exemplu, logourile organizațiilor politice sunt în egală măsură protejate prin intermediul dreptului de autor, care oferă exclusivitate asupra oricăror forme de utilizare a acestora. Deci, soluții juridice există și pentru protecția unor astfel de embleme.

T.: Ați avut careva situații de conflict legate de protecția proprietății intelectuale în perioada de când sînteți în funcție? Cum sunt gestionate aceste situații?

O.A.: Există situații de conflict atât în domeniul mărcilor, cât și în domeniul drepturilor de autor, care este un sector separat, gestionat de AGEPI. În domeniul mărcilor există mai multe situații de înregistrare cu rea-credință, de obicei înregistrările fiind făcute în scop de blocare a unor concurenți. În mare parte, noi am început să aducem la cunoștință publicului cazuri în care sunt implicate mărci foarte cunoscute, cum ar fi Facebook sau BOSS. Un principiu de bază la înregistrarea mărcilor este teritorialitatea. Asta înseamnă că o marcă poate fi înregistrată pe teritoriul unei țări, dacă nu există o marcă similară, pentru aceleași clase de produse sau servicii, deja protejată. Observăm că unele persoane fizice sau juridice din RM solicită la AGEPI  înregistrarea unor mărci notorii fie, ca măsură de protecție, fie din rea-voință. În situația din urmă, rea-voința trebuie dovedită în instanța de judecată. Există multe litigii în instanțe, unde AGEPI are misiunea să asigure o informare cu privire la aplicarea legii, fiindcă aceste conflicte de obicei se petrec între doi concurenți. Cum nu ar fi, AGEPI întotdeauna a sprijinit și susținut oricare rezultat al activității creatoare, pentru că și o marcă este rodul unei munci intelectuale.

Pe segmentul drepturilor de autor, avem în mare parte mai multe procese de judecată legate de organizațiile de gestiune colectivă. Acestea sunt niște organizații care gestionează drepturile autorilor, interpreților, compozitorilor etc. Pe piața RM sunt avizate de către AGEPI cinci OGC-uri, care reprezintă un număr mai mare, sau mai mic, de autori și interpreți. OGC-urile se află mereu într-o situație de conflict, fie între ele, fie în relația cu AGEPI. În momentul în care OGC-urile colectează remunerațiile de autor de la TV, posturi de radio, teatre, cafenele etc., acestea sunt obligate să distribuie remunerația în funcție de valorificarea operelor titularilor și membrilor pe care îi reprezintă. Aici este important să reiterăm că organizațiile de gestiune colectivă activează în beneficiul autorilor care le-au delegat gestionarea drepturilor lor. Acest principiu însă din păcate în anumite cazuri este fie minimalizat fie neaplicat de către organizațiile de gestiune colectivă.

În acest moment am creat un sistem funcțional începând cu anul 2016, fiind organizat un colector unic neinstituționalizat. Acest colector are misiunea să optimizeze interacțiunea dintre utilizatorii operelor și beneficiarii remunerațiilor corespunzătoare, care anterior valorificau și obțineau sumele prin intermediul mai multor organizații de gestiune colectivă. Agenții economici până la instituirea colectorului unic erau confuzi cui și cât trebuie să achite, din cauza ambiguității create artificial de către organizațiile de gestiune colectivă, fiecare din acestea pretinzând că este unica împuternicită să acumuleze remunerațiile corespunzătoare. Din aceste motive, majoritatea agenților economici pur și simplu refuzau să achite remunerațiile. Acum însă, fiind instituit un singur colector, care va gestiona semnarea contractelor cu organizațiile de gestiune colectivă, acumularea și distribuirea sumelor între aceștia, agenții economici vor interacționa cu o singură entitate și se va semna un singur contract în beneficiul tuturor autorilor, astfel fiind înlăturate echivocurile și reticențele agenților economici cu privire la tarife, cât și cu privire la organizațiile de gestiune colectivă care sunt în drept să acumuleze remunerațiile corespunzătoare.

În prezent, avem situații când din 2013 nu s-au împărțit aceste remunerații autorilor și aceștia sunt nemulțumiți. Noi am depus mai multe eforturi și pot spune că, în acest mandat scurt de până acum, de 100 zile, am reușit să semnăm un memorandum de înțelegere cu organizațiile de gestiune colectivă prin care organizațiile de gestiune colectivă avizate se obligă să încheie o tranzacție de împăcare și să repartizeze remunerația neplătită. Termenul limită stabilit de AGEPI este 15 februarie 2016. Consolidând eforturile, AGEPI, împreună cu reprezentanții acestor organizații, a deblocat situația creată. Acum au început să fie repartizate sumele către autori – titulari de drepturi exclusive, fapt care nu poate decât să ne bucure și suntem zilnic contactați de zeci de autori și interpreți care ne mulțumesc pentru faptul că au obținut într-un final, după mulți ani de așteptare, sumele care li se cuvin.

DSC_8808-868x1300

T.: Cu ce probleme se confruntă AGEPI la moment și ce ar trebui de făcut pentru înlăturarea lor?

O.A.: Avem stabilite obiective și sarcini concrete în cadrul AGEPI, în legătură directă cu prevederile Acordului de Asociere. Problemele intervin în momentul în care nu doar AGEPI este responsabilă de un anumit domeniu, dar sunt implicate și alte autorități publice. Astfel, atunci când există mai multe organisme care sunt responsabile de un anumit sector, atunci lucrurile nu se mișcă așa de rapid cum ne-am fi dorit. Cât privește Acordul de Asociere, în ceea ce ține de domeniul proprietății intelectuale, AGEPI și-a îndeplinit angajamentele asumate. Dificultățile pe care le întâmpinăm sunt la nivel de conștientizare a importanței proprietății intelectuale, însă, atât pentru anul acesta, cât și în cadrul Strategiei naționale în domeniul proprietății intelectuale până în anul 2020, avem proiecte importante destinate îmbunătățirii percepției și interesului public.

T.: Veți veni cu noi reglementări legislative pentru o mai bună protecție a proprietății intelectuale?

O.A: Desigur, în cadrul obiectivelor asumate ne-am propus inclusiv modificări legislative. Noi am avut întâlniri bilaterale atât cu Oficiul de Brevete din Israel, cu Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci din România, cât și cu Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, în cadrul cărora am văzut ce avantaje prezintă și cum se dezvoltă proprietatea intelectuală în UE, cât și în țări cu o înaltă dezvoltare economică. De exemplu, în Israel deja s-a trecut la dosarul electronic ”paper less” – fără hârtie și atunci noi, dacă vrem să lăsăm hârtia, trebuie să modificăm unele legi, în special normele ce reglementează procedura de prezentare a probelor. Ei au modificat aceste norme încă acum 10 ani, deoarece în momentul în care dispare semnătura originală, dispare și ștampila care servește ca dovadă în procesele de judecată. Cu ce alt mijloc de probă poate fi echivalat? Poate fi echivalată copia scanată sau nu? De către cine poate fi scanată și folosită aceasta ca mijloc de probă? Apar mai multe întrebări și atunci, consider că nu doar în domeniul Proprietății Intelectuale trebuie efectuate modificări legislative, dar și în celelalte domenii, inclusiv: Codul de procedură Penală, Civilă etc., pentru a putea folosi aceste dovezi în cadrul instanțelor de judecată, ca să facilităm procesul de digitizare.

Chiar și în aceste condiții, avem o veste bună. Și anume că, la AGEPI, au fost depuse online peste 1000 de cereri. Am elaborat sistemul electronic de depunere și plăți și pentru mărci și design industrial. În continuare ne dorim să extindem acest sistem pe partea de invenții.

DSC_8764-1948x1300

T.: Ce planuri aveți pentru 2016?

O.A.: Pentru anul 2016, avem planuri grandioase, dacă am putea realiza 80% dintre acestea atunci am avea progrese vizibile. În primul rând, aș vrea să modificăm percepția de instituție birocratizată. Vreau ca AGEPI să fie percepută ca o instituție unde se prestează servicii de calitate, necesare solicitanților. Vrem să înființăm un centru de consultanță, să devenim cât mai accesibili, ca oamenii să-și poată afla ce drepturi au și cum pot fi ele protejate. Vrem să promovăm, prin acțiuni punctuale, aspectele ce țin de drepturile de proprietate intelectuală. Din experiența pe care o am, fiind la conducerea unui grup de companii de nivel internațional, în RM ai tangență cu proprietatea intelectuală doar în momentul în care îți sunt încălcate drepturile și ajungi în situația în care trebuie să dai pe cineva în judecată. Astfel, noi vrem să demarăm, împreună cu Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci din România, un program de învățământ în domeniul proprietății intelectuale, care să se studieze din liceu. E mai ușor să introduci cunoștințele și ideile de proprietate intelectuală încă de pe băncile școlii. În universități avem chiar și un domeniu specializat ”Managementul Proprietății Intelectuale”, care se studiază la ASEM și UTM, dar vrem mai mult. Consider că este cazul să dezvoltăm de timpuriu noțiunea de proprietate intelectuală, așa cum se practică în țările dezvoltate. Avem mult de lucru în acest domeniu. Apropo, tot în perioada de când dețin această funcție am oferit, din partea AGEPI, Burse de Merit pentru doi studenți ai Academiei de Studii Economice din Moldova, Facultatea Business și Administrarea Afacerilor, specialitatea Managementul proprietății intelectuale. Studenții vor primi câte 1000 de lei lunar, pentru anul de studii 2015 – 2016. Scopul nostru este să-i motivăm pe cei mai buni studenți să învețe în domeniul respectiv și, de ce nu, să devină în viitor angajați ai AGEPI.

De asemenea, vrem să facem ordine în domeniul gestiunii colective, cum spuneam mai sus, sunt organizațiile de gestiune colectivă care administrează drepturile autorilor, interpreților, producătorilor de fonogramă. Aici, un prim pas ne-a reușit să semnăm memorandumul și să creăm colectorul unic, dar acum obiectivul e să-l implementăm eficient.

Un alt plan ține de schimbări pe partea internă. Vreau ca serviciile prestate de AGEPI să fie cât mai plăcute pentru solicitanți. Planificăm să modificăm recepția, să facem o sală mai prietenoasă. Solicitanții trebuie să aibă acces la toate serviciile într-o singură sală, unde pot achita banii pentru cererea pe care o depun, pot primi consultații, documentele necesare, deci sunt toate în același loc.

Mai este și partea de îmbunătățire continuă pe care vrem să o implementăm în cadrul Agenției. Aici mă inspir de la managerul operațional al Toyota – Iwao Kobayashi. El are un sistem foarte interesant de îmbunătățire continuă și de curățenie și organizare – Kaizen. De exemplu, recepția este fața Agenției și atunci cu cât este mai curat, mai organizat, cu atât se lucrează mai eficient, serviciile sunt mai calitative, iar clienții mai mulțumiți.

La partea de îmbunătățire continuă, am stabilit și un alt mod de lucru pe interior. Angajații AGEPI pot introduce toate sugestiile de îmbunătățire într-un generator de idei, mai mult decât atât, angajații sunt împuterniciți să le implementeze, dacă ideea aduce o economie sau facilitează procesul de muncă.

Avem niște soluții diferite față de tot ce este în domeniul acesta ”de stat” referitor la resursele umane, la pregătirea continuă a angajaților. Noi vom organiza atât training-uri interne cât și externe, mai ales că noi beneficiem de suportul Organizației Mondiale pentru Proprietate Intelectuală și Oficiului European de Brevete. Putem să obținem experiența sau să facem un schimb de experiență cu oricare alt oficiu pe care îl vedem noi că ar putea să ne ajute în stabilirea celor mai bune practici din domeniu.

În afara celor deja menționate, intenționați să operați și alte modificări legislative?

O.A.: Pe partea legislativă avem de aprobat câteva modificări. Trebuie să trecem prin Parlament Legea privind indicațiile geografice, denumirile de origine și specialitățile tradiționale garantate. Indicațiile geografice au o valoare foarte mare, în special pentru state ca Franța, Italia și Cehia. Indicația geografică prezintă avantajul unor produse făcute în zona respectivă, care respectă aria geografică, procesul de producere etc. Noi avem trecute prin Acordul de Asociere 2 denumiri de origine – Romanești și Ciumai, alte 4 indicații geografice, trei pentru vin (Codru, Ștefan Vodă și Valul lui Traian) și o indicație geografică pentru rachiu de vin (Divin). Acestea au fost publicate și au trecut procesul de opoziție la nivel european. Recent, au fost depuse la AGEPI două cereri pentru indicații geografice, una pentru dulceața din petale de trandafir de Călărași și una pentru rachiul din caise de Nimoreni, cereri care se află în proces de examinare. Suntem încrezători că procedurile se vor derula cu bine și aceste indicații geografice vor fi înregistrate pe teritoriul RM, după care va urma înregistrarea la nivel european.

Implementarea directivei europene privind gestiunea colectivă este o altă prioritate a noastră. Aceasta prevede înființarea colectorului unic și armonizarea legislației naționale cu cea europeană, pe drepturi de autor și conexe. De asemenea, avem mai multe inițiative ce țin de drepturile de autor. Actualmente, AGEPI nu este organ constatator, motiv pentru care vrem mai multă inițiativă în domeniul acesta. Avem înaintat propuneri pentru ca AGEPI să devină organ constatator, să poată face verificări profilactice.

DSC_8795-1948x1300

T.: Cum vedeți dezvoltarea domeniului proprietății intelectuale în Moldova pe termen mediu și lung?

O.A.: Pe termen lung văd AGEPI ca pe o organizație care are un grad de transparență foarte înalt, desprinsă de conceptele birocratice, astfel ca toți solicitanții să obțină rapid servicii calitative.

Văd AGEPI ca o forță motrice pentru integrare europeană, deoarece o precondiție a integrării unui stat în UE este ca țara respectivă să fie membră a Oficiului European de Brevete (OEB). La etapa actuală, după intrarea în vigoare a Acordului de validare a brevetelor europene, avem ca obiectiv obținerea statutului de membru observator la OEB, și întreprindem măsuri pentru a armoniza cadrul regulator și a pregăti specialiștii noștri pentru ca la momentul aderării la OEB să asigurăm un nivel de protecție a invențiilor similar celui european. .

Noi trebuie să fim lideri, mai ales pe partea de tehnologii informaționale, unde la nivel de infrastructură, RM este printre primele în UE. Apropo, am fost remarcați de către Organizația Mondială pentru Proprietate Intelectuală în ceea ce ține de bazele de date în domeniu, un alt compartiment în care fost făcute mari progrese și practic, acum putem afirma că putem depăși multe oficii, chiar și din state UE. Astfel, la finele anului trecut, Baza de Date Mărci Naționale a fost integrată în WIPO Global Brand Database.

Dar nu ne oprim aici! Toate procesele, inclusiv procesele de semnare a hârtiilor, a cererilor, trebuie să fie digitalizate. Așa văd eu viitorul AGEPI!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *